Arhive blog

Cugetare (23).

          Mă uit în jur și aș mai vrea să mă-ntorc în locurile-n care am mai fost cândva. Să îmbrățișez cu privirea tot ce nu pot lua acasă, să simt ce degetele n-au simțit. Aș vrea să îi șoptesc toamnei că n-am uitat-o și că-i urmăresc lacrimile ce le varsă-n fiecare an… Nu vrea să plece, ar vrea să se mai joace un pic cu frunzele copacilor…să le coloreze mai frumos. Vrea să mă facă să-mi fie dor…

          Toamnă, adu-mă înapoi aici, acasă!

Lasă-mi scris pe-o frunză că nu m-au părăsit cuvintele, căci mi-e dor și doare. 

frunza-toamna-felicitare-animata

Sursa foto

Anunțuri

Creion fără cuvinte

          Îmi este din ce în ce mai greu să-mi găsesc cuvintele…m-au abandonat. Nu ştiu şi nu înţeleg de ce n-au mai ales drumul către mine. Mă întristez. Sunt incapabilă să le aduc pe drumul meu. Pustietatea a pus stăpânire pe mintea mea, pe gândurile mele…cred că acesta-i sfârşitul….Sau poate că nu?!

          Le-am lăsat cuvintelor timpul necesar să se aşeze într-o mină de creion, dar am observat târziu că nici creionul nu mai există…

Pencil_by_BorregueroSursa foto

          Ţin un creion în palma mea, mă uit la el, nu văd nimic…ce înainte îmi era de mare ajutor, acum e doar un obiect. Poate aşa era şi atunci, doar un obiect, dar eu îl vedeam precum un creion magic, ce mă ajuta să aştern mii de cuvinte cu o uşurinţă ce şi pe mine mă speria. 

          În jurul meu era magie de fiecare dată când vedeam fotografii ce-mi ofereau inspiraţie şi primul impuls era să încep să las frâu liber gândurilor, cuvintelor.

           A fost o perioadă şi s-a dus…probabil a apus.

To be continued….I hope!

%d blogeri au apreciat asta: